Italia, 2026
Am plecat relativ devreme de acasă (pe la 6:30) si ne-am dus să agățăm rulota de la parcare. Din parcare am plecat pe la 7:30 și ne așteptau 532 km până la camping.
Etuziasmați? Clar! Urma o vacanță așteptată de ceva timp care speram să ne bucure pe toți.
Am plecat cu bicicletele după noi (bucuria lui Bogdan), avem programată o vizită la Gardaland (premiul Dianei) și o săptămână de relaxare în Italia.
Auzisem de campingul Route Roemenie de mult și voiam să-l vizităm. Pozele de pe site ne dădeau speranța că vom avea o ședere plăcută.
Din păcate, realitatea nu a confirmat pozele. Dacă ar fi să descriu foarte pe scurt acest camping aș spune neglijență și evaziune fiscală.
Pare că la un moment dat a fost o curte drăguță, chiar dacă undeva într-un sătuc al Transilvaniei, simplă cu spațiu de campare pentru 10-12 echipaje. Dar, nu cred că a mai fost îngrijită între timp. Tipul care ia banii (fără nici o chitanță) și bănuiesc că este proprietarul, nu pare genul gospodar, iar asta se reflectă în felul în care arată campingul.
Pentru un camping "in the midle of nowhere" este și destul de scump. Noi am plătit 40€ pe noapte 3 adulți, 2 adolescenți, o rulotă, fără curent.
Partea bună a fist că am rămas o singură noapte, iar seara am avut și companie plăcută: o familie de români mutați în Anglia care erau pe drumul de întoarcere de la părinți. Oameni frumoși cu povești simpatice și cu care ne-a făcut plăcere să stăm la un pahar de vorbă.
Ziua 2 - Camping Route Roemenie - Aranypart Camping, Siofok 385 km
De data asta nu ne-am mai trezit devreme deoarece nu aveam un drum foarte lung.
Am pornit destul de târziu la drum, pe la 10. Din păcate, pe autostrada spre Budapesta au foat câteva segmente pe care se lucra și a fost destul de aglomerat.
Cu toate acestea, am ajuns în Siofok pe la 15:15, la timp cât să mergem să luăm masa la un restaurant la care mâncăm cam o dată la 2 ani de vreo 8-10 ani. Noi îi spunem bufetul gării, dar este, de fapt, un restaurant din centrul Siofok, lângă calea ferată, Amigo. (http://www.amigopizzeria.hu/Home)
Felul nostru preferat de la ei este "Rață crocantă cu varză caramelizată", dar nu a fost disponibil de data asta. Oricum, am mâncat bine.
Întorși în camping, voiam să mergem la piscină, dar din păcate era închisă. Băieții au făcut o baie în lacul Balaton, iar restul ne-am rezumat la plimbări scurte prin camping sau pe faleza lacului. Mai pe seară băieții au făcut și o tură cu bicicletele prin Siofok.
Ziua 3 - Aranypart camping, Siofok - Sant'Angelo Village, Cavallino-Treporti 601 km
Dimineața ne-am trezit pe la 7 și cum s-a deschis magazinul din camping am mers să ne luăm câte o cafea și produse de patiserie.
După ce ne-am băut cafeaua și am mâncat câte ceva, au reușit să se urnească și copiii și am plecat către următoarea destinație: Sant' Angelo Village, Cavallino Treporti, lângă Veneția.
Drumul a fost destul de lung, dar ne-am bucurat că am trecut prin Slovenia, o țară care nouă ne place foarte mult. Am prins și câteva ambuteiaje prin Slovenia, ceea ce ne-a oferit posibilitatea de a admira în voie dealurile și localitățile cocoțate pe vârfurile lor.
Slovenii pare că și-au făcut un țel ca pe fiecare deal să fie un sătuc, un castel sau o biserică ceea ce face ca peisajul să fie mereu altul și mereu interesant, chiar dacă ești pe autostradă.
Zilele 3 - 10 - Camping Sant'Angelo Village, Cavallino
Am rezervat locul în camping încă de la începutul lui ianuarie și a fost o vacanță foarte așteptată. Voiam sa fie perfectă, elegantă, cu plimbări liniștite prin Veneția, zile la piscină și/sau la plajă. Am luat la noi și 2 biciclete pentru plimbări în camping și în împrejurimi.
Campingul este situat într-o pădure de pini ceea ce face ca majoritatea locurilor de campare să fie umbrite natural. Dezavantajul (trebuia să existe unul 😁) este dat de conurile, imense, care mai cad uneori pe rulotă și rășina.
Zona de piscină este foarte bine organizată având 1 piscină mare cu adâncime variabilă, 1 piscină pentru copii cu tot felul de jucărele pentru ei, un "fluturaș" cu multe jeturi pe margine pentru masaj (un fel de jacuzzi imens), plus zona de tobogane. pe lângă acestea aveau un bar și o terasă de unde puteai cumpăra băuturi și ceva mâncare.
A venit și ziua în care ne propusesem să mergem în Veneția după câteva zile de relaxare. Am gândit traseul astfel încât să fim, cumva, împotriva curentului, având în vedere că majoritatea turiștilor din zona Cavallino-Treporti, Lido di Jesolo, iau vaporașul către Veneția de la Punta Sabioni, vizitează Piața San Marco și după aceea merg către insule. Noi am ales să plecăm de la stația Treporti, să vizităm întâi insulele (Burano, Murano) ca după aceea să mergem spre piața San Marco. Am fost în recunoaștere cu o zi înainte în port, am studiat harta ACTV (transportul comun din Veneția) și am și cumpărat pass-uri pentru o zi pentru fiecare.
Atunci când am fost în recunoaștere, am descoperit și un traseu de bicicletă suspendat cu peisaje superbe.
Am pornit dimineața și ne-am ținut, oarecum, de planul inițial. Am ajuns întâi la Burano care este cunoscută pentru casele multicolore, dantelă și sticlă de Murano mai ieftină decât la Murano sau Veneția.
Ne-am plimbat pe străduțele colorate, am admirat obiectele și bijuteriile din sticlă de Murano din magazine, dantela superbă, am cumpărat câteva suveniruri și ne-am îmbarcat către următoarea oprire: Murano.
.png)
Noi, adulții eram deja cam sătui de intrat prin magazine, dar copiii ar fi intrat în fiecare în parte așa că am parcurs rapid, mult prea rapid Murano, și ne-am îmbarcat către Veneția.
Am ajuns la Fondamente Nove, stația de legătură cu insulele și am mers pe jos pe străduțele înguste și peste canalele străbătute de gondole până la piața San Marco.
Basilica San Marco nu am putut să o vizităm pentru că nu mai erau bilete, așa că am vizitat Palatul Dogilor, dar foarte pe fugă pentru că, deja, răbdarea copiilor se terminase de mult.
Notă pentru cititor: eu sunt amatoare de istorie, arhitectură și plimbări lungi în voie.
Nu știu dacă le-a plăcut ceva sau de ce au fost atât de porniți împotrivă, dar nu ne-am regăsit deloc în această excursie. După ce am revenit în camping am comandat o pizza de la restaurantul take away din camping care a fost mai bună decât mă așteptam.
După masă, tura a II-a de Veneția. Doar noi doi, fără elemente "perturbatoare". Am ajuns pe la 9:30 - 10 înapoi în Veneția. Mie îmi era foarte sete și unul dintre puținele supermarketuri deschise la ora aia era lângă piața San Marco. Așa că ne-am grăbit să ajungem până la ora 11 când se închidea magazinul.
După o hidratare corespunzătoare deja am văzut totul cu alți ochi am luat la pas piața și puțin din faleză după care am realizat că mai aveam puține variante să ajungem până la Fondamente Nove de unde trebuia să luăm vaporetto de noapte înapoi către Treporti.
Am reușit să luăm unul care părea că ajunge la Fondamente Nove, dar la gară ne-a dat jos pentru că era capăt de cursă. Și asta se întâmpla pe la 11:30 și nimic nu mai trecea până la vaporetto de noapte care, din păcate nu era cel care ne trebuia nouă. Așa că, am decis să mergem pe jos până la Fondamente Nove, cu toate că îmi era tare frică pe străduțele înguste din Veneția și de-a lungul canalelor extrem de liniștite la ora aia. Surprinzător pentru mine, nu am întâlnit foarte mulți oameni pe străduțe ceea ce mi-a dat puțin confort.
Ajunși la stație am observat că primul vaporetto de noapte pleca la 00:55 așa că mai aveam ceva de așteptat. Abia pe la 2 și ceva am ajuns la camping și a trebuit să lăsăm mașina în parcarea de la poartă și să mergem pe jos până la rulotă.
Una peste alta, cu toate crizele și peripețiile a fost o vizită interesantă.
După o zi atât de plină a fost cazul pentru puțină odihnă, așa că am fost la piscină, pe plajă, iar noaptea am stat puțin să văd Perseidele, activitatea mea preferată în această perioadă a anului.
Băieții au fost totuși la o plimbare cu bicicletele pe traseul suspendat cu vedere spre lagună.
Așa cum am mai spus, am observat traseul din ziua de dinainte de vizita în Veneția, când ne-am dus până la Marina Fiorita unde este stația de vaporetto Treporti, ca să vedem cum putem achiziționa bilete de o zi de acolo și dacă putem ajunge la Burano, Torcello, Murano.
Atunci când am văzut pista mi-a părut rău că nu mi-am luat și eu bicicleta. Dar am rezolvat problema pentru că am împrumutat bicicleta lui Bogdan și l-am rugat pe Radu să mă însoțească ziua următoare. Am mers până la un punct pe pista suspendată dupa care am mers către marina Fiorita dar am făcut la un moment dat dreapta spre Lio Picolo. Traseul trece printr-un fel de deltă cu tot felul de păsări.
La întoarcere am mers pe lângă șoseaua din care se intră la multele campinguri din zonă ca să ajungem la Lidl pentru mici cumpărături. A fost o plimbare benefică, chiar dacă nu am avut pantaloni speciali și m-am resimțit.
Pe parcursul șederii la Sant'Angelo Village am mai luat de la take away frito misto pentru noi, adulții, și hamburger pentru copii. Porțiile au fost foarte mari și gustoase. La restaurantul campingului nu am fost, dar am văzut că era destul de solicitat și avea un meniu diversificat:
Ultima zi la Sant'Angelo a fost pentru relaxare: un Aperol Spritz la piscină eu, Dia tot piscină dar cu un cocktail non-alcoolic, băieții și Buni pe plajă cu un SUP închiriat din camping.
Cum nu aveam nimic rezervat pe drumul de întoarcere, am căutat variante și ne-am hotărât să stăm 2 nopți în Ljubljana ca să putem vizita orașul.
Zilele 10 - 13 - Camping Verona Village, Gardaland 215km
Un camping care pentru noi a fost exact ce trebuia: un punct fix din care să putem vizita Verona, dar să fim aproape și de Gardaland.
Campingul este bine organizat, are toate facilitățile necesare, băi foarte curate, foișor pentru luat masa cu un grătar lângă, o zonă de relaxare unde poți închiria șezlonguri.
Ne-am propus și am reușit să plecăm din Sant'Angelo astfel încât eu și copiii să rămânem la Gardaland, iar ceilalți să meargă în campingul din Verona unde aveam rezervare.
Pentru mine și copii au urmat 2 zile în Gardaland. În mare parte, eu am fost însoțitor, dar nu pot spune că nu a fost distractiv. Pentru copii însă, a fost super distracție. Au ratat doar atracțiile care erau pentru copiii foarte mici.
Prima zi am stat până aproape de închidere, de pe la ora 11, adică aproximativ 12 ore. A fost însă, mai degrabă, o zi de acomodare, de recunoaștere.
A doua zi copiii au vrut să mergem pe la 15, ceea ce ne-a permis să facem o plimbare scurtă prin Verona. Nu am vizitat nimic, dar ne-am plimbat prin Piața Bra, Piața delle Erbe, pe străduțele micuțe și întortochiate. Am văzut chiar și "balconul Julietei", dar din poartă. Biletele pentru vizitarea curții Julietei se puteau lua doar online și când am încercat să iau am ajuns, de fapt, într-o coadă de așteptare de a intra pe site.
Cât noi am fost la Gardaland a doua zi, Radu a făcut o plimbare cu mașina prin localitățile de pe lângă lac și a urcat cu telecabina pe unul din munții de pe mal. De acolo se vedea superb tot lacul.
Noi ne-am îndurat să ieșim din parc pe la 23 și ceva. Mă mir că nu ne-au dat afară cu mătura 🫣
Ultima zi în Verona a fost de relaxare. Am mers într-un mall din apropierea campingului unde am mâncat niște paste bune și am băut o cafea "corectă", ceea ce, aparent, înseamnă un shot de espresso cu 5 ml de lichior sau distilat în el.
Zilele 13 - 15 - Ljubljana Resort Hotel and Camping 361km
În Ljubljana am stat într-un camping drăguț, la marginea orașului. Partea foarte bună a campingului a fost că era foarte bine umbrit fiind într-o pădure de stejari pe malul râului Sava. De asemenea, toaletele, dușurile și toate celelalte facilități erau foarte noi și curățate constant pe parcursul zilei. Partea mai puțin bună era faptul că parcelele nu aveau apă. Existau câteva puncte de unde puteai lua apă pentru alimentarea rulotei, dar pentru unele rulote erau prea departe ca să poți folosi furtun. Pentru noi nu a fost un mare dezavantaj pentru că oricum nu voiam să alimentăm.
Dacă tot am ajuns în zonă (ca să nu zicem că ăsta a fost un criteriu în alegerea opririi 😁), am mers să mâncăm la Trojane și ne-am luat gogoși pentru a doua zi dimineața. Din păcate, poze cu gogoșile nu am apucat să fac.
După masă am revenit în Ljubljana pentru o vizită la castel (adulții) și prin magazinele din centru (copiii).
Ljubljana și Slovenia în general mi se par obiective turistice mult subestimate. Noi mergem în Slovenia maxim la 2 ani înca din 2005 și nu ne-am plictisit. Sunt activități pe toate gusturile aici, doar să te interesezi puțin înainte de a ajunge.
A doua zi am pornit pe la 10 către Bled sperând să găsim puțină răcoare, dar am nimerit într-o super aglomerație. Așa că am mers cât am putut cu mașina în jurul lacului după care am mers sus la castel pentru o imagine de ansamblu.
Am revenit în Ljubljana pentru masa de prânz și o mică plimbare prin centru, iar apoi am mers în camping. Băieții au făcut o plimbare cu bicicletele pe malul râului Sava, iar noi ne-am relaxat puțin la umbră.
La plecare am mai făcut o scurtă escală la Trojane ca să luăm gogoși și pentru cei de acasă.
Zilele 15 - 16 - Camping Moby Dick, Ghioroc 742km
Pe drum spre Gardaland am făcut și ultima rezervare din vacanța noastră.
Având în vedere că nu ne-a plăcut Campingul Route Roemenie, am căutat o altă variantă în apropiere și am găsit campingul Moby Dick, pe malul lacului Ghioroc. Prima diferență majoră pe care am observat-o este faptul că am putut rezerva online și chiar am putut plăti.
Diferențele și mai mari le-am văzut atunci când am ajuns. Toalete și dușuri mult mai ok, posibilitatea de a mânca ceva în apropiere, pe lângă peisajul oferit de lacul pe malul căruia campezi. În acest camping am putea merge chiar să stăm mai mult timp, nu doar de tranzit.
Am apreciat, de asemenea, efortul depus de primăria Ghioroc pentru amenajarea unui adevărat "litoral al vestului" așa cum l-au denumit ei. Poti face plajă, baie în lac, plimbări cu hidrobiciclete, sunt câteva terase drăguțe, un loc de joacă gonflabil pe apă, palmieri... Exact atmosfera de "la mare, la soare" la care mulți din partea de vest a țării poate că nu au acces atât de ușor.
Felicitări! 👏👏👏
Ziua 16 - La Ferma, Homorâciu 484km
Am ajuns la bază! După o vacanță cu de toate, am mai avea nevoie de o săptămână de revenire. Ne permitem doar un weekend, dar este bine și așa.
Și... un scurt rezumat:
Comentarii
Trimiteți un comentariu