Sikia, reloaded

Știți deja că ne place foarte mult Grecia așa că nu este nici o surpriză că am ales din nou să ne facem vacanța aici.

Anul trecut am testat campingul Sikia din regiunea Thessalia, la poalele Pelionului și aproape de Volos, un oraș situat între Salonic și Atena. Volos are atât port industrial cât și port turistic chiar dacă nu este foarte popular printre turiști.

Orașul Volos se află în golful Pagasitic, un golf cu ape liniștite, având în vedere că are doar o mică deschidere către peninsula Evia, care la rândul ei protejează golful de valuri. Tot in acest golf, între Kato Gatzea și Kala Nera se află campingul Sikia, destinația noastră de anul acesta.

 

Am pornit dimineața devreme, foarte devreme, pe la ora 4 ca să ajungem dimineața la Giurgiu în speranța că nu va fi foarte aglomerat și vom trece mai ușor podul. Am ajuns la pod pe la 5:30 și într-o oră treceam de fosta vamă de la Ruse. De aici am mers către campingul 7 Lakes, din Sapareva Banya, unde am făcut escală și anul trecut.

Giurgiu, 5:29                                                       Ruse, 6:37

Camping 7 Lakes, Sapareva Banya, Bulgaria

Anul trecut am avut surpriza ca la ora 18 să se închidă intrarea la piscine. Ni s-a părut ciudat, având în vedere că era toiul verii iar la ora aceea încă am mai fi stat la piscină. Anul acesta, am putut sta până la ora 19 ceea ce a fost ok. 

De data aceasta am nimerit în weekend și s-a dovedit a fi o mare problemă. Campingul fiind plin, dușurile au fost insuficiente pentru toți cei veniți de la piscine care voiau să le utilizeze. 

Am vizitat și localitatea în care se află campingul, care nu se diferențiază de celelalte localități bulgare pe care le-am mai vizitat (exceptând Bansko): case și străzi neîngrijite, lipsa simțului estetic.

 

Camping Sikia, Kala Nera, Grecia

În acest camping am petrecut o săptămână și anul trecut și v-am povestit aici despre el.  Mereu când mergeam către plajă admiram locurile situate imediat lângă și ne gândeam cât de frumos ar fi să "prinzi" un loc acolo. Anul acesta ne-am organizat din timp și am rezervat " 1 x nice camping place for caravan" cum s-au exprimat în email-ul de confirmare cei de la camping.

Când am ajuns în camping, ni s-a arătat un loc un aceeași zonă în care stătusem și anul trecut. Este o zonă frumoasă, cu vedere spre golf, dar nu era lângă plajă așa cum speram noi. Am întrebat dacă nu mai au loc pe prima terasă, lângă plajă și am obținut unul, minunat, cu condiția de a-l elibera cu o zi mai devreme decât rezervasem noi. Așa de tare ni l-am dorit încât am fost de acord. 

Locul a fost extraordinar și a compensat cu succes faptul că plaja este îngustă. Aveam acces de pe loc direct pe plajă și nu era nevoie să avem scaun, șezlong pe plajă pentru că puteam sta la noi la rulotă ca și cum am fi fost pe plajă. Singurul inconvenient al acestui loc ar putea fi faptul că este tot timpul un murmur de fundal de la cei care sunt pe plajă și în apă. Dar nu ne-a deranjat.

  

În imediata apropiere erau taverna și magazinul campingului. Locul fiind mai departe de băile principale, cele pe care le foloseam anul trecut, aveam toalete și chiuvete pentru vase în spatele restaurantului. Aceste toalete nu sunt de generație la fel de nouă ca celelalte dar sunt foarte bine întreținute și curate.

Un prieten de-al nostru care era campat în campingul de lângă (Hellas), ne-a recomandat un magazin de pește al unui român, în Ano Lechonia până la care făceam cam un sfert de oră cu mașina. 

La Vasile am găsit tot timpul pește și fructe de mare proaspete, iar el și soția erau de fiecare dată bucuroși să ne primească, să ne dea rețete și sfaturi. Într-una din zile Vasile a mers cu noi la supermarket să ne arate ce vin cumpără el și tot prin el am cumpărat ulei de măsline "de la țărani".

Moutzouris

Chiar lângă magazinul lui Vasile,"Το πιροφανι" , este stația trenului care străbate Pelionul, Moutsuris.  L-am găsit în stație astfel încât să-i facem o poză, dar nu am reușit să mergem cu el pentru că trebuia să luăm bilete cam cu o săptămână inainte și nu ne-am organizat din timp. Un alt motiv să revenim în zonă.

Delicii culinare în stil grecesc

din deliciile vândute de Vasile și legume de la o tarabă de pe marginea drumului de întoarcere am reușit să facem niște preparate demne de locul în care ne aflam. Am gătit caracatiță, așa cum ne-au învățat Vasile ți soția lui, un pește de care nu mai auzisem, milocopi, cu o carne albă și foarte bună, creveți, salată de legume la grătar, vinete coapte cu feta și roșii cu feta la cuptorul Omnia. 

 

When in Greece, you eat like greeks!

Plaja Kalamaki

Prietenii noștri au primit, printre altele, recomandarea de a vizita plaja Kalamaki. La fel ca plaja Milopotamos, la care am fost anul trecut, și Kalamaki este situată tot la poalele Pelionului spre marea Egee. Zona este superbă, dar fiind direct către mare nu într-un golf, sunt adesea valuri mari și nu prea poți intra în apă.

 

Calea centaurilor

O altă activitate pe care ne-o propusesem încă de acasă și pe care am reușit să o facem a fost drumeția pe calea centaurilor. Ce-i drept, este mult spus drumeție. Traseul a fost inundat în urmă cu un an sau doi și multe podețe erau rupte, iar de la un anumit punct, a devenit impracticabil. Așa că am făcut scurtă plimbare prin pădure, revigorantă și care ne-a făcut poftă de mâncare.

 

Satul Makrinitsa

Următoarea oprire a fost satul Makrinitsa de unde am putut admira priveliștea superbă asupra Volosului. Nu am identificat încă restaurantul sau restaurantele care promit un apus uimitor către Volos, dar poate data viitoare vom reuși. M-au fascinat acoperișurile din zonă care sunt făcute din piatră fasonată. nu am mai văzut în altă parte acest tip de acoperiș.

     

Muzeul fluturilor, Volos

  

Camping Aigeas, Nea Kalikratea, Grecia

Unul din orașele preferate din Grecia este Salonicul și ne-am dorit să revenim aici, mai ales că anul trecut nu am reușit. În acest scop am ales să campăm la Camping Aigeas din Nea Kalikratea, la aproximativ 40 de km de Salonic. De asemenea, copiii preferă piscina și acest camping avea una.

Din păcate, faptul că avea piscină era singurul plus al acestui camping. Toaletele și dușurile erau învechite și murdare, apă caldă era doar uneori. Pozele cu toaletele de pe site-ul campingului erau de fapt de la piscină, care se închidea la un moment dat și nu mai aveai acces în zona respectivă.

Campingul este, în mare parte, ocupat de rezidenți ale căror rulote par lipite una de cealaltă prin corturi. 

 Una peste alta, am avut, din nou, o vacanță reușită în Grecia, poate și pentru că ne place atât de mult atmosfera de aici. Revenim mereu cu drag, chiar dacă suntem nerăbdători să vedem și alte locuri.