Anul acesta a fost cu multe emoții:
- emoții dacă vom putea ajunge;
- emoții dacă toată lumea va fi mulțumită;
- emoții și alergături familiale.
Să le luăm pe rând.
După ce am stabilit că întâlnirea de anul acesta va avea loc în intervalul 23 - 26 iulie, am aflat că pe 24 iulie ar trebui să fim musai la serviciu. Din fericire, am reușit să ne rezolvăm din timp problemele de pe 24 așa că am revenit la planul inițial: o înscriem pe Diana la liceu pe 23, ne împachetăm și plecăm cât mai devreme la întâlnire. Asta ținând cont că oricum aveam rulota dusă în camping de cu o săptămână înainte.
Toate bune și frumoase, aparent cel mai devreme a fost în jur de ora 17 așa că am ajuns pe la ora 23 la campingul "La Bubu în Transilvania", unde deja începuse întâlnirea Weinsberg & Friends nr. 6.
Programul întâlnirii presupunea adunarea echipajelor joi și vineri culminând cu un ceaun super gustos care a fost atent supravegheat de Ioana, ca de fiecare dată.
Singurii care nu au participat la pregătirea ceaunului au fost copiii care erau prea ocupați cu jocurile lor. Ceea ce mă bucură de fiecare dată în campinguri este faptul că văd copii de toate vârstele jucându-se împreună. De data asta au fost aproximativ 20 de copii de la 8 la 18 ani și nici un părinte nu a fost stresat de copii. S-au jucat așa de frumos împreună că era păcat să intervenim.
Doi dintre băieți, pasionați de pescuit, au fost la o baltă din apropiere și au prins 14 kg de somn.
O etapă esențială în prepararea ceaunului este obținerea unturii care vine cu niște "reziduuri" delicioase, numai bune de înfulecat în așteptarea produsului final. La "La Bubu în Transilvania" am descoperit o pâine care merge de minune cu preparatele noastre tradiționale și care este nelipsită de la toate întâlnirile de acolo. Poze cu ceaunul nu cred că a mai reușit să facă cineva. A fost atât de așteptat și atât de bun că nu a mai stat nimeni să facă poze.
Până seara curtea s-a umplut (am respectat cu strictețe programul 😂).
Ziua de sâmbătă a fost cea mai încărcată din toate punctele de vedere: program, însemnătate, emoții.
Sâmbătă la prânz am avut programat picnicul cu produse tradiționale de la stâna lui Florin. Am organizat-o la un adăpost al vânătorilor. A fost perfect pentru gașca noastră de 30 și ceva de adulți plus copiii. Florin, ciobanul, a pregătit platouri cu brânzeturi, mezeluri și legume, dar și balmoș pentru toată lumea. A fost, cumva, evenimentul central al întâlnirii alături de concertul trupei Sharps din Cluj-Napoca. Ambele au fost, de asemenea, un prilej de a-l serba pe Cătălin colegul și prietenul nostru rulotist.
Pentru a ajunge la picnic am avut și ajutoare motorizate care au venit cu un plus de entuziasm și adrenalină. O parte dintre participanți au ajuns la picnic cu mașinile de teren, alții au ales plimbarea, în mare parte, pe o bucățică din traseul Via Tansilvanica care trece chiar prin fața campingului.
În timp ce urcam către picnic am aflat că a apărut o urgență în familie și a trebuit să mergem în Baraolt pentru o noapte. De aceea nu am putut participa și la concertul trupei Sharps care am înțeles că au fost la înălțime și pe care mi-ar plăcea să-i avem și altădată alături de noi. Dar nu am putut pleca fără să gustăm din peștele prins de copii sub atenta îndrumare a lui Ovidiu cu o zi înainte și pregătit cu măiestrie de Ovidiu și Gabi. Eu m-am delectat și cu salata de vinete proaspăt făcută de Carmen.
Duminică am avut o zi lungă. De la Baraolt am plecat la 5:30 - 6, am ajuns pe la 9 în București după care înapoi la întâlnire. Din păcate, o parte dintre participanți plecaseră. Dar ne-am mai bucurat de o seară de liniște alături de cei care au mai putut rămâne.
În urma acestei întâlniri am ajuns la concluzia că avem mulți OAMENI cu suflet mare alături de noi, gata oricând să ajute, să fie alături în momente dificile. În același timp, aceeași oameni știu să se distreze și să se relaxeze. Și suntem recunoscători că am cunoscut și avem alături acești oameni.
.png)
.jpg)
Comentarii
Trimiteți un comentariu