Velingrad, din nou

Atunci când ne place undeva, revenim. Așa se întâmplă cu aceste camping din Bulgaria Thermal Camping Velingrad despre care am mai povestit de câteva ori. 

Din punct de vedere al dotărilor nu s-a schimbat nimic. Totul este menit să inducă acea stare de relaxare și bucurie pentru care revenim de fiecare dată.

Spații generoase pentru luat masa, toalete și dușuri, piscine cu apă termală, saune și chiar o cameră specială pentru relaxare unde auzi doar muzică în surdină și sunet de lemne trosnind. 

Anul acesta am stat de duminică până duminică, tot în vacanța de schi a copiilor. 

Am plecat de acasă pe la 7 către parcarea unde aveam rulota. Pe la 7:45  am plecat cu rulota agățată către Giurgiu. 

Pe drum ne-am adus aminte că ne propusesem să luăm cu noi Air Fryer-ul de acasă și am uitat 😞

Podul fiind în continuare în reabilitare, ne-a luat 2 ore ca să trecem peste el până la Ruse. 

De aici, drumul a fost ok. Noi alegem varianta pe autostradă, pe lângă Sofia pentru că ne este teamă iarna pe drumurile naționale prin Veliko Tarnovo. Nu știm dacă este întemeiată teama noastră, pentru că am observat că deszăpezesc destul de repede drumurile atunci când este cazul, dar preferăm să nu riscăm.

La camping am ajuns pe la 18 - 18:30. Având în vedere că nu am plecat cu provizii de acasă știind că avem Lidl în localitate și că am ajuns la o oră decentă, am dat repede o fugă la cumpărături. În Romania avem un Prosecco preferat de la Lidl și ne așteptam să îl găsim și aici, dar a trebuit să ne reorientăm. Însă am găsit un Air Fryer cu multe accesorii care l-a înlocuit rapid pe cel uitat acasă, mai ales că este și destul de ușor și poate rămâne la rulotă 🫣

Drept urmare, cumpărăturile s-au conturat în jurul noii achiziții de care ne-am bucurat tare mult pentru că am putut găti aproape orice. Am făcut pizza, kebab, carne și brânză pane, cartofi și chiar am uscat niște felii de măr și portocală. 

 

Primele 2 zile au fost dedicate relaxării la piscine, saune și camera de relaxare care a devenit zona mea preferată. Am reușit chiar să trag un pui de somn 😜

De curând, sau mai bine zis, înainte de această ieșire, am reușit să ne punem încălzire în pardoseala rulotei așa că a crescut nivelul de confort și în rulotă. Datorită acestei modificări am reușit să stăm o săptămână cu o singură butelie. Nici temperaturile nu au fost foarte joase (doar noaptea aveam temperaturi negative, în jur de -3, -5°C).

Ne-a plăcut mult varianta de anul trecut în care aveau parte și copiii de schi în această perioadă așa că am rezervat deja de acasă lecții de schi și snowboard pentru ei. Dar numai o zi și tocmai joi, iar ei erau tare nerăbdători.

Pentru marți am reușit să mai găsim un monitor pentru snowboard, pentru băiat și am pornit dis de dimineață către Bansko. Lecția se desfășura la capătul gondolei, Banderishka Poljana, unde puteam ajunge cu gondola, cu shutle bus sau cu taxi. De la ora 8 mașinile particulare nu mai sunt lăsate să urce.

Ne-am organizat rapid și am reușit să ajungem, cu shutle bus aproape la timp. Monitorul ne aștepta și au început imediat lecția. Doar că, după aproximativ o oră, instructorul a fost lovit la coloană și a trebuit să fie transportat la spital. Așa că a putut doar să mai facă o tură, două singur. 

Fata a făcut o tură singură pe schiuri după care am reușit să-i găsim și ei un instructor. Astfel a reușit să mai avanseze puțin atât cu cunoștințele cât și nu nivelul pârtiei, ceea ce a încântat-o destul de mult 🎉

Noi am petrecut mare parte din timp la après ski, un restaurant simplu, din lemn, dar cu mâncare decentă și fără presiune legată de eliberarea mesei, The Barrels.

Cam asta era vederea de pe terasa restaurantului, adică fix către pârtia unde îl puteam vedea pe băiat.

A doua tură la schi a fost groaznică din punct de vedere al logisticii. Cu toate lecțiile erau mult mai târziu (ora 11), iar noi am ajuns în Bansko până în ora 8, copiii au pierdut cel puțin jumătate din lecții pentru că nu am ajuns la timp sus. 

Așa arăta coada la gondolă. nu se vede foarte bine în imagine, dar erau oameni până în dreptul turnului care se vede în zare.  Am stat la acea coadă 3 ore și jumătate, poate chiar 4, creierul meu nu mai vrea să-și amintească.

Ajunși sus am găsit o mare de oameni și lecțiile copiilor începute. Băiatul a reușit să se alipească grupei lui pentru că erau pe pârtia mică de acolo. Fata a trebuit să aștepte prânzul ca cei din grupa ei să coboare.

Cu toate acestea cred că s-au distrat și s-au bucurat de jumătatea de zi petrecută pe pârtie, iar noi de plimbarea cu gondola.

Într-una din seri am ales să testăm restaurantul care este peste drum de camping, Safari Village Velingrad. Este un restaurant simplu, fără pretenții dar cu mâncare decentă. 

Au și cazare și organizează și ceva plimbări cu mașini de teren. Poate încercăm și asta, cu toate că nu cred că se organizează iarna.

 

sursă: Gallery - safari-village